Lang-o mare cu ape argintii… Intr-o lume tainica, unde razboinici
pe jumatate ingeri sunt legata prin juramant sa lupte impotriva
demonilor, parabatai e un cuvant sacru. Un parabatai e partenerul tau in
lupta. Un parabatai e cel mai bun prieten al tau. Doi parabatai pot
reprezenta totul unul pentru celalalt - dar nu au voie sa se
indragosteasca.Emma Carstairs este o razboinica, un vanator de umbre, cel mai bun din generatia sa. Ea traieste doar pentru a lupta. Umar la umar cu parabatai-ul ei, Julian Blackthorn, patruleaza pe strazile din Los Angeles, unde vampirii isi fac de cap pe Sunset Strip, iar spiritele naturii - cele mai puternice dintre creaturile supranaturale - sunt in pragul unui razboi deschis cu vanatorii de umbre. Cand incep sa apara trupurile unor oameni si elfi omorati la fel cum fusesera ucisi si parintii Emmei cand ea era copil, este creata o alianta nesigura.
Aceasta este sansa Emmei de a se razbuna - si sansa lui Julian de a-l recapata pe fratele sau Mark, tinut prizonier la Curtile Elfilor. Tot ce au de facut Emma, Julian si Mark este sa rezolve misterul crimelor in doua saptamani… si inainte sa fie luati in vizor de catre asasin. Cautarile lor o poarta pe Emma de la o pestera de langa mare, plina de magie, pana la o loterie intunecata, unde ceea ce se castiga este moartea. Si fiecare indiciu pe care il descopera duce la alte secrete. Ce i-a ascuns Julian in toti acesti ani? De ce Legea vanatorilor de umbre le interzice parabatailor sa se indragosteasca unul de altul? Cine este asasinul real al parintilor ei – si poate Emma sa accepte adevarul?
,,Darul’’ … Vederea … I se părea o denumire mai
potrivită.La urma urmei, diferenţa dintre el şi copiii obişnuiţi era că el
putea să vadă lucruri pe care ei nu le vedeau. Chestii inofensive, de multe
ori, spiriduşi care ieşeau din iarba uscată, prin crăpăturile trotuarelor,
feţele palide ale vampirilor noaptea în benzinării, un bărbat care bătea
darabana pe tejgheaua unui restaurant – când se uita mai bine, Kit îşi dădea
seama că degetele lui erau de fapt gheare de vârcolac.
-
... toată lumea ştie deja că vânătorii de umbre nu ar trebui să se ducă
în Piaţa Umbrelor.
Emma a ignorat argumentul ei.
- Şi dacă dau peste Rook, să zicem în
Piaţa Umbrelor, şi el scapă nişte informaţii în timp ce stăm de vorbă, iar eu
scap din greşeală nişte bani, cine poate să spună că ,,plătesc pentru
informaţii’’?Suntem doi prieteni, unul care e cam neatent cu
bârfele lui şi altul care e neatent cu banii …
-Nu ăsta e spiritul Legii, Emma.Mai
ştii?Legea e dură, dar e Lege.
-Credeam că era ,, Legea e enervantă,
dar e şi flexibilă’’.
-Legile nu
înseamnă nimic, copile.Nimic nu e mai important ca dragostea.Şi nu există o
lege mai presus de ea.
Kilometri întregi de ocean,
imensitatea oceanului, umbre şi sare, ape furioase pline de pustiuri străine şi
monştri care îşi au acolo casa. Imaginează-ţi că ai cădea în apa asta, despre
care ştii că e sub tine, tocmai când ai impresia că poţi trece peste
ea,încercând cu disperare să rămâi la suprafaţă; teroarea pe care ai simţit-o
atunci când ţi-ai da seama ce se află sub tine – întinderi nesfârşite de
pustietăţi şi monştrii, întunericul care te înconjoară din toate părţile şi
fundul mării aşa de jos...toate astea te-ar face să-ţi pierzi minţile.
-Trebuie să te comporţi cât mai
normal, a spus Jules.Când suntem în public.
-Nu trebuie să se comporte normal,
s-a răstit Ty.
-În drum spre restaurant , a dat
peste o cabină telefonică şi a spus ,,Scuzaţi-mă, domnişoară’’,
i-a povestit Julian.
-E politicos să-ţi ceri scuze, a spus
Mark, cu acelaşi zâmbet.
-Dar nu obiectelor neînsufleţite.
...nu
uiţi niciodată un gest frumos pe care îl face faţă de tine cineva când eşti
copil.
Un om de ştiinţă a spus odată că dacă
oceanul ar fi limpede ca cerul şi am putea vedea tot ce e în el, nimeni nu ar
mai vrea să intre în apă.Atât sunt de înspăimântătoare creaturile care trăiesc
acolo, la opt kilometri adâncime.
...toţi cei care trăim sub acoperişul
acesta, uniţi sau nu prin sânge, suntem legaţi cu o coardă invizibilă de iubire
şi datorie şi loialitate şi onoare.Asta înseamnă să fii vânător de
umbre.Familia...
Nimeni nu se consideră personaj
negativ în propria lui poveste.
Lumea e groaznică. Şi unii sunt
înghiţiţi de ea şi se îneacă, iar alţii se ridică deasupra şi îi iau cu ei şi pe alţii. Dar nu sunt mulţi
aşa. Nu toată lumea poate să fie Julian.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu