’’Se apropia Crăciunul. Într-o dimineață, pe la jumătatea lui
decembrie, școala Hogwarts se trezi sub un strat de zăpadă de câțiva coți.
Lacul era înghețat bocnă și gemenii Weasley fură pedepsiți pentru că vrăjiseră
câțiva bulgări de zăpadă să-l urmărească peste tot pe Quirrell și să-i lovească
turbanul prin spate. Cele câteva bufnițe care izbutiseră să înfrunte cerul
revășit de viscol și să aducă poșta avură nevoie de îngrijiri speciale din
partea lui Hagrid ca să-și redobândească puterile și să poată zbura din nou.
Toți erau nerăbdători să vină vacanța. Chair dacă în salonul
casei Gryffindor și în sala mare duduiau focuri zdravene, coridoarele pe care
trăgea curentul erau reci ca gheața, iar în sălile de clasă vântul învrăjbit
zăngănea ferestrele fără milă. Cel mai neplăcut era la orele lui Snape din sala
subterană, unde respirația elevilor se ridica înaintea lor asemenea unui perete
de ceață, iar ei se străduiau să stea cât mai aproape de cazanele
înfierbântate.’’
’’La sfârșitul orei de filtre și elixire când ieșiră din sala
subterană, găsiră coridorul de la intrare blocat de un brad cât toate zilele.
Cele două lăboanțe care se ițeau de sub el și gâfâitul puternic care se auzea
îi înștiințară numaidecât că în spatele namilei se afla Hagrid.’’
’’Sala era un spectacol magnific. Pe pereți atârnau de
jur-împrejur ghirlande împletite de ilex și vâsc. Doisprezece brazi – nici mai
mult nici mai puțin – erau dispuși prin toată sala, unii sclipind din mii de
țurțuri minusculi, alții radiind cu sute de lumânărele.’’
’’Când se trezi la primele ore ale dimineții, primul lucru pe
care-l văzu fu o grămăjoară de pachete la picioarele patului.’’
’’De când era el, Harry nu mai avusese parte de așa o masă de
Crăciun.’’
’’În castel era mai întuneric decât de obicei în timpul zilei
din pricina fuioarelor groase de zăpadă care acopereau ferestrele.’’
’’În sfârșit se încheie și semestrul întâi. Asupra castelului
se lăsă o liniște la fel de adâncă precum stratul de zăpadă ce se așternuse
asupra domeniului. Lui Harry liniștea aceasta i se părea mai degrabă calmă și
deloc apăsătoare.’’
’’Apoi sosi în sfârșit și dimineața de Crăciun, rece și albă.’’
’’Nimeni n-ar fi ratat pentru nimic în lume cina de Crăciun de
la Hogwarts.’’
’’Cu două săptămâni înainte de încheierea trimestrului, cerul
se lumină brusc și deveni de un alb orbitor și opalin, iar într-o dimineață
terenurile noroioase din jurul școlii se văzură acoperite de o pojghiță
înghețată și strălucitoare. Înăuntrul castelului începuse să se simtă febra
Crăciunului. Domnul Flitwick, profesorul de farmece și vrăji, își împodobise
deja sala de clasă cu lumini pâlpâitoare care se dovediră a fi niște zâne
delicate și vioaie. Elevii vorbeau bucuroși despre planurile de vacanță.’’
’’Pe ferestre se vedea cum cade ninsoarea, iar castelul era
foarte potolit și tăcut.’’
’’Harry se lăsă moale într-un scaun de lângă foc. Zăpada
continua să cadă dincolo de ferestre. Pungășilă se lățise în fața focului, ca
un covor mare și roșcat.’’
Sursa: primele 4 volume din seria Harry Potter apărute la
editura Arthur (după părerea mea, traducerea este una super bună!)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu